Furnizorii de energie electrică deținuți în România de grupul grec Public Power Corporation (PPC), preluați anul trecut de la italienii de la Enel, resping ideea exprimată recent în spațiul public, potrivit căreia actualul sistem de plafonare a prețurilor la consumatorii finali și compensare de la bugetul de stat a costurilor schemei i-ar avantaja pe furnizori, care și-ar dori, astfel, menținerea sistemului și după 1 aprilie 2025.
Eventuala revizuire a actualelor plafoane de prețuri finale pentru consumatorii de energie și gaze, creșterea pragurilor de venituri până la care consumatorii de energie sunt considerați a fi ″vulnerabili″, adică eligibili pentru ajutoare de la stat, și construirea de mini-reactoare nucleare (SMR) pe amplasamentele tuturor fostelor termocentrale pe cărbune sunt măsurile noi în domeniul energetic din Programul de guvernare al viitorului Guvern ce va fi condus de premierul desemnat Marcel Ciolacu.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat după ședința de Guvern, răspunzând unei întrebări, că PNL a propus în coaliția de guvernare revenirea de la 1 aprilie la prețuri reglementate la energie electrică și gaze naturale pentru populație, arătând că și Directiva UE privind normele comune pentru piața de energie permite acest lucru, pe o perioadă limitată.
Locuitorii Rezervației Biosferei Delta Dunării urmau să piardă, de la 1 noiembrie 2021, o facilitate de care beneficiază de 25 de ani, introdusă printr-o ordonanță de Guvern adoptată în august 1996, care prevede că familiile din Deltă "beneficiază de reducerea cu 50% din taxa/tariful pentru (…) energie electrică, gaze naturale, energie termică (…), pentru consumurile casnice menajere, în limita unor consumuri normate pe familie, stabilite de către consiliile locale".
Sub presiunea politică de "a face ceva" în fața scumpirilor galopante la energie electrică și gaze naturale de pe facturile populației (sau a arăta că face), Guvernul a schițat în grabă o schemă de subvenționare a facturilor românilor presupuși a avea consumuri și venituri "medii" care, cel puțin în formulările făcute publice până în prezent de oficialități, poate fi în bună măsură mai avantajoasă, în unele situații, decât cea destinată consumatorilor casnici cu venituri mici, definiți ca vulnerabili în legea dedicată lor, adoptată recent de Parlament, dar neintrată încă în vigoare.
Comisia Economică, Industrii și Servicii a Senatului a votat modificarea ordonanței de urgență prin care Guvernul a abrogat măsura de interzicere a deconectării sau debranșării tuturor consumatorilor de energie electrică și gaze naturale pe perioada stării de alertă, propunând un amendament care prevede că întreruperea furnizării va continua să fie interzisă în cazul consumatorilor vulnerabili.
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, afirmă că proiectul legii consumatorului vulnerabil constituie "prioritate zero" în viitoarea sesiune parlamentară. Orban anunță, de asemenea, în contextul anunțatelor majorări ale tarifelor la energie și gaze naturale, că autoritățile pregătesc un pachet legislativ prin care să vină în sprijinul agenților economici afectați de creșterile prețurilor la energie.
Premierul Cîțu a declarat că Guvernul va veni cu o soluție ”de a finanța și de aproba mai repede consumatorul vulnerabil”, având în vedere că firmele din domeniu au înregistrat profituri mai mari în urma creșterii prețurilor.
Mult-așteptatul proiect de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de energie, pe care Guvernul vrea să îl adopte astăzi și să îl trimită apoi în Parlament, conține o prevedere ce sugerează că Executivul ia în calcul și eventuala supraimpozitare a producătorilor și furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, ca sursă de bani pentru subvenționarea acestor consumatori.
Față de varianta discutată în primă lectură de Guvern în ianuarie, marea noutate este că, după ce va fi eventual adoptată de Legislativ și promulgată de președinte, Legea consumatorului vulnerabil va intra în vigoare doar de la 1 septembrie 2022 și nu de la 1 septembrie anul acesta, cum se preconiza inițial.
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).
În pragul recentei vizite a premierului demis Viorica Dăncilă în Statele Unite, dar și în urma anunțului făcut de ExxonMobil cu privire la intenția de a-și vinde participația la concesiunea offshore Neptun Deep, cea mai importantă din Marea Neagră, fostul Guvern a publicat pe site-ul Ministerului Energiei un proiect de modificare a Legii offshore, în care erau cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor din Marea Neagră, inclusiv cele privitoare la reducerea poverii fiscale. Între timp, însă, documentul a dispărut de pe pagina de internet a ministerului.
Reprezentanții industriei energetice, poate cea mai strategică și cu cea mai intensă componentă de securitate națională din întreaga economie, în care statul deține un rol major nu doar ca legislator și arbitru, ci și ca acționar majoritar sau semnificativ în multe companii majore, au criticat deschis politicile guvernamentale la a treia ediție a Profit Energy.forum, într-un moment în care nu doar că nu se cunosc numele și intențiile viitorului ministru al Energiei, ci nu se știe nici măcar dacă Ministerul Energiei va continua să existe în structura actuală.
Guvernul lucrează la elaborarea de măsuri legislative solicitate de industria energetică, dar și de marii consumatori industriali de energie electrică și gaze, respectiv la un sistem de protejare a consumatorilor casnici vulnerabili, care ar permite liberalizarea prețurilor, la o schemă de compensare a costurilor marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de CO2, precum și la modificarea celebrei OUG nr. 114/2018.
Autoritatea estimează prin bugetul rectificat că va avea în total venituri de peste 606 milioane lei în 2019, față de circa 118 milioane lei, cât se prognoza prin varianta inițială a bugetului, adoptată la finalul anului trecut cu 2 zile înainte de aprobarea OUG 114/2018 de către Guvern.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus Guvernului ca excedentul bugetar generat la nivelul Autorității de majorarea prin OUG 114/2018, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contribuției bănești percepute de ANRE din cifra de afaceri anuală a acestora să fie folosit pentru finanțarea de proiecte de eficientizare energetică a clădirilor publice, domeniu în care România se află sub procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană.
Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.
Legea venitului minim de incluzine modifică radical sistemul de subvenționare a căldurii pentru populație. Dacă în prezent subvenția se acordă pentru toată lumea, prin asociațiile de proprietari sau locatari, actul normativ citat prevede că ajutoarele pentru încălzire se vor acorda doar individual și numai celor care au nevoie, respectiv consumatorilor vulnerabili, definiți ca persoane cu venituri sub un anumit prag și care nu își pot asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței.
Protecția socială a consumatorilor de energie și gaze naturale este prerogativa Guvernului și a Parlamentului, nu a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a declarat, la Profit Energy.forum, Florin Tobescu, șef de serviciu la Direcția Relații Internaționale a ANRE.